În acest moment, cel puţin 10 milioane de persoane din lumea întreagă sunt lipsite de cetăţenie. Drept rezultat, aceştia nu se pot înscrie la o şcoală, consulta un doctor, obţine un loc de muncă, nu-şi pot deschide un cont bancar, cumpăra o casă şi, adesea, nu se pot căsători.
Apatrizii întâmpină dificultăţi în obţinerea drepturilor de bază, precum cel la educaţie, asistenţă medicală, muncă sau libera călătorie. Lipsiţi de toate acestea, apatrizii se confruntă cu o existenţă extrem de dificilă.
La UNHCR, noi suntem determinaţi să punem capăt apatridiei începând din 2024.
Vă rugăm să ne oferiţi un minut pentru a semna scrisoarea deschisă şi să vă alăturaţi campaniei #IBelong (“Eu Aparţin), pentru a pune capăt acestei injustiţii.
Semnează scrisoarea deschisă
Incertitudine juridică
Apatridia are un impact teribil asupra vieţii persoanelor. Deţinerea cetăţeniei este esenţială pentru participarea deplină în societate şi este o condiţie prealabilă pentru a beneficia de gama completă a drepturilor omului.
Există diverse motive pentru apatridie, inclusiv conflictul dintre legislaţii, transferul de teritoriu, legi privind căsătoria, practici administrative, discriminare, şi lipsa de înregistrare a naşterilor, renunţarea şi ridicarea cetăţeniei. Astăzi apatridia este o problemă masivă, care afectează aproximativ 12 milioane de oameni din întreaga lume, rămaşi fără cetăţenie.
Până în 2014, un număr de 37 țări europene au semnat Convenția din 1954 privind statutul apatrizilor în timp ce 29 au semnat Convenția din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie. În Europa, 12 țări nu sunt încă semnatare ale Convenției din 1954 iar 29 țări nu au aderat la Conventia din 1961.
România a ratificat cele două convenții în 2006, menținând însă rezerve la Convenția din 1961. UNHCR Romania promovează în present ridicarea rezervelor și stabilirea unei proceduri de determinare a statutului de apatrid.
Peste 600.000 persoane apatride trăiesc în prezent în Europa, dintre care peste 400.000 în Uniunea Europeană.
În ţările din Europa Centrală, cazurile de apatridie sunt relative puţine în comparaţie cu nivelul mondial însă cifrele sunt destul de ridicate. În lipsa unor statistici actualizate de către guverne, se estimează că un număr de 1.000 de persoane apatride trăiesc in Polonia cât şi în Slovacia. În Slovenia unde anumite persoane şi-au pierdut statutul legal în 1991, la declararea independenţei ţării, numărul apatrizilor este încă necunoscut.
UNHCR este mandatat pentru a lucra cu guvernele pentru a preveni apatridia, pentru a rezolva cazurile apărute şi pentru a proteja drepturile apatrizilor în toate ţările din lume.
În Europa Centrală, UNHCR promovează în mod activ aderarea la Convenţia din 1954 privind statutul apatrizilor, precum şi Convenţia din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie. Două din cele şapte ţări care intră sub incidenţa Reprezentanţei Regionale pentru Europa Centrală, Polonia şi Slovenia nu sunt încă părţi la una sau la ambele convenţii.
Celelalte ţări au aderat deja la ambele convenţii. Cu toate acestea, nu există nici un mecanism de identificare a persoanelor apatride şi de a le proteja sistematic. În Ungaria, există din anul 2007 un mecanism pentru determinarea apatridiei şi pentru protecţie, servind ca o bună practică la nivel internaţional. Şi aici, există încă decalaje în asigurarea accesului deplin la procedura de determinare.
Prin urmare, UNHCR se implică activ în crearea şi dezvoltarea unor mai bune cadre legislative naţionale şi a unor mecanisme specifice pentru rezolvarea problemei de apatridie şi pentru a permite persoanelor apatride să-şi exercite drepturile fundamentale ale omului şi cele legate de cetăţenie.
În 4 noiembrie 2014 UNHCR a lansat Campania globală ”I Belong” / ”Eu Aparțin” ce are ca scop eradicarea apatridiei până la finele anului 2014.