Determinarea statutului de refugiat

Determinarea statutului de refugiat este un proces de examinare făcut de către autoritatea unei ţări sau de UNHCR, dacă o persoană care a depus o cerere de azil este într-adevăr refugiată. Solicitantul de azil este rugat să-şi spună povestea în detaliu unui asistent social, care pune întrebări încearcând să stabilească toate faptele petrecute. Adesea, procesul este facilitat de către un interpret. Apoi, asistentul social compară istoria de viaţă a persoanei cu rapoarte detaliate, precum practica privind Drepturile Omului, informaţii despre ţara de origine pentru a se stabili dacă persoana are într-adevăr o temere bine întemeiată de persecuţie sau riscă să se confrunte cu ameninţări grave în cazul în care s-ar reîntoarce în ţara de origine.

În ţările care nu sunt părţi la Convenţia privind statutul Refugiaţilor din 1951, sau în cazul în care nu există un sistem de azil sau sistemul nu funcţionează corect, UNHCR are mandatul de a ajuta guvernele în determinarea statutului de refugiat, să efectueze examinarea şi să ofere statutul de refugiat în sine. UNHCR este de asemenea autorizat să monitorizeze procedurile de azil, să aibă acces la dosare şi să monitorizeze procesul decizional.

Protecţia refugiaţilor începe cu definiţia care spune cine trebuie să beneficieze de protecţie, iar decisivă este calitatea deciziei şi procedurii de azil. Este vital pentru UNHCR să asigure echitatea, eficienţa şi calitatea procedurii de azil, astfel încât să-şi poată îndeplini mandatul şi scopul de a oferi protecţie internaţională persoanelor forţate să-şi părăsească ţara.

UNHCR în Europa Centrală, prin urmare, lucrează cu guvernele să îşi dezvolte sistemele naţionale de azil, să asigure calitatea procedurilor de azil şi a deciziilor şi să dezvolte mecanisme interne corespunzătoare de asigurare a calităţii.

Îmbunătăţirea calităţii procedurilor de azil

Între 2008 şi 2010, UNHCR a implementat proiectul finanţat de UE numit „Mecanismul de asigurare şi evaluare a calităţii sistemelor de azil”(ASQAEM), ca parte a Iniţiativei Calitative al acesteia, în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.

Proiectul vizează sprijinirea dezvoltării continue a procedurilor de azil corecte şi eficiente, bazate pe aplicarea integrală a Convenţiei din 1951. De asemenea, proiectul a studiat şi auditat procedurile de azil, concentrându-se pe deciziile de primă instanţă şi a doua, a identificat punctele forte şi slabe în procedurile naţionale, şi a sugerat acţiuni specifice pentru a îmbunătăţi calitatea, corectitudinea şi eficienţa de luare a deciziilor. Proiectul a inclus, de asemenea, sesiuni de pregătire unu-la-unu pentru factorii de decizie şi sesiuni de pregătire tematice privind aspecte specifice, cum ar fi evaluarea credibilităţii, folosirea informaţiilor privind ţara de origine, naţionalitate, alternativa refugiului intern sau proceduri accelerate. Proiectul a instruit evaluatori interni din cadrul fiecărei autorităţi de azil, astfel încât să se genereze o capacitate de auto-asigurare a calităţii. Proiectul s-a adresat, de asemenea, societăţii civile în scopul de a construi capacităţi de monitorizare şi evaluare în cadrul ONG-urilor care se ocupă cu cererile de azil.

Drumul spre examinarea şi asigurarea calităţii interne

Proiectul ASQAEM a subliniat importanţa unei abordări sistematice pentru controlul calităţii în procedurile de azil. Prin urmare, UNHCR a continuat activitatea proiectului în Europa Centrală, cu un nou proiect finanţat de Uniunea Europeană „Continuarea dezvoltării calităţii azilului” (FDQ). Proiectul a fost realizat în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, implicând asistenţa autorităţilor din Austria, Germania şi Marea Britanie, care şi-au împărtăşit experienţa. Obiectivul proiectului a fost, pe de o parte, să continue îmbunătăţirea calităţii procedurilor de azil, pe de altă parte, să construiască un mecanism eficace şi durabil de examinare internă, care să poată menţine o calitate bună şi asigura o funcţionare eficientă şi durabilă a Unităţilor de Evaluare a Calităţii din ţările participante. De asemenea, proiectul vizează dezvoltarea unei metodologii pentru a ghida stabilirea de viitoare mecanisme interne de asigurare a calităţii în alte state membre ale UE. La sfârşitul proiectului, s-a stabilit elaborarea unor rapoarte de evaluare naţională şi un manual privind metodologiile de evaluare.

În plus faţă de aceste două proiecte privind „Iniţiativa Calitativă”, UNHCR din Europa Centrală a finalizat în februarie 2010, un proiect de cercetare finanţat de Uniunea Europeană, pentru examinarea punerii în practică a prevederilor-cheie ale Directivei privind procedurile de azil din Bulgaria, Republica Cehă şi Slovenia. Acest proiect a subliniat, de asemenea, lacune în legislaţia şi practicile curente din statele participante, iar cercetarea va contribui la consolidarea standardelor internaţionale de protecţie în viitor, ca parte a unui sistem european comun de azil.