Watef Ishaq a avut parte numai de călătorii dificile. Când era mică, a fugit din Sudan în Libia, dar acolo a dat iar de pericol. A ajuns cu avionul în România, în drumul său spre Norvegia, dar tocmai atunci a intervenit pandemia de coronavirus. Acum, tot ce poate face tânăra de 18 ani plină de viață este să își păstreze calmul și să urmeze regulile de igienă, în timp ce, aflată în tranzit, așteaptă ca viitorul ei să înceapă.
„Este important să reținem că refugiații și persoanele strămutate sunt expuse exact acelorași riscuri ca noi toți. Virusul nu face distincție între unii și alții”,
„Cred că este important să iei în serios aceste reguli de igienă”, spune Watef. „Să te speli pe mâini, să nu-ți atingi fața, și toate celelalte”.
Personalul UNHCR și AIDRom pregătesc stocurile de alimente pentru refugiații de la CTU Timișoara, la debutul focarului COVID-19. Nu există cazuri de COVID-19 în rândul refugiaților, dar se iau măsuri pentru menținerea asistenței în caz de carantină. Timișoara, martie 2020. Foto ©: UNHCR
Personalul UNHCR livrează materiale de igienă unui refugiat găzduit la CTU. Informațiile de conștientizare, produsele de curățare și măștile de pe față oferite de UNHCR îi ajută pe refugiați să rămână în siguranță și protejați în timpul pandemiei COVID-19. Timișoara, martie 2020 Foto ©: UNHCR
O refugiată citește materialele de conștientizare COVID-19 afișate la CTU. Pliantele și afișele OMS au fost traduse în mai multe limbi și tipărite de UNHCR pentru a ajuta refugiații să rămână informați și în siguranță. București, martie 2020 Foto ©: UNHCR
UNHCR și partenerul său AIDROM, împreună cu guvernul României, depun toate eforturile pentru ca Centrul de Tranzit în regim de Urgență (CTU) să își continue activitățile obișnuite.
CTU îi ajută pe refugiații evacuați din zone deosebit de periculoase să se pregătească pentru o nouă viață în țara în care le este acceptată relocarea. Amenințarea pe care o prezintă Covid-19 n-a făcut altceva decât să îngreuneze sarcina personalului care vine în sprijinul refugiaților în această perioadă de tranziție deloc ușoară.
„Toată lumea este vulnerabilă, tuturor le este teamă; simțim cu toții acest lucru, atât refugiații, cât și personalul”, spune Camelia Nițu-Frățilă, UNHCR, specialist senior în operațiuni de teren în cadrul CTU. „Încercăm împreună să depășim aceste momente dificile. Refugiații se implică foarte mult, hotărâți să ne ajute să îi ajutăm”.
Atât personalul, cât și refugiații au primit măști chirurgicale și mănuși din latex, iar refugiaților li s-au distribuit pliante în care li se explică cât este de important să respecte regulile de bază în materie de igienă pentru a ține coronavirusul la distanță. De asemenea, peste tot în centru s-au pus la dispoziție geluri antibacteriene pe bază de alcool pentru dezinfectarea mâinilor, săpun, șervețele umede și diverse produse de curățenie.
Chiar și în mijlocul pandemiei, CTU este probabil mai sigur decât oricare dintre locurile devastate de război pe care le-au cunoscut până acum refugiații.
În eventualitatea unei epidemii, toată lumea este pregătită pentru a face față unei carantine totale, situație în care refugiații ar trebui să aibă ei înșiși grijă unii de alții, distribuind alimente și alte bunuri din stocul asigurat de UNHCR în interiorul centrului.
Între timp, distanțarea socială este la ordinea zilei și multe activități au fost mutate în aer liber în curtea centrului. Bucurându-se de strălucirea soarelui de primăvară, refugiații au fost creativi și au transformat voleiul, care de obicei presupune contactul cu mingea, într-un sport jucat fără a atinge mingea. Se feresc de virus folosind un cearceaf pentru a nu lovi mingea cu mâinile.
Lăsând la o parte activitățile sportive, refugiații în așteptare la CTU sunt preocupați să afle când vor putea să ajungă în țara finală de destinație, pentru a începe o nouă viață. Aceasta presupune participarea la interviuri cu autoritățile din țările respective, pentru a li se confirma că au fost acceptați în vederea unei relocări permanente.
Din fericire, guvernul norvegian, care preia periodic refugiați de la CTU, a găsit o modalitate practică de a continua procedurile. În loc să vină personal la Timișoara, autoritățile de la Oslo desfășoară interviurile online.
Mai sunt și alte țări care acceptă refugiați aflați la CTU. Ca urmare a pandemiei COVID-19 la nivel global, au fost suspendate temporar toate zborurile prevăzute în vederea relocării refugiaților. Cu toate acestea, alte activități legate de relocare continuă să aibă loc.
În lupta sa împotriva noului coronavirus, România face tot ce poate pentru a veni în sprijinul refugiaților, continuând procedurile de admitere pe teritoriu și analiza cazurilor persoanelor care fug de război și persecuție.
„Mulțumim guvernului României pentru decizia sa de a menține granițele deschise pentru cei care fug din calea războiului și a persecuției” spune Nisreen Rubaian, Reprezentantul UNHCR în România.
„Este important să reținem că refugiații și persoanele strămutate sunt expuse exact acelorași riscuri ca noi toți. Virusul nu face distincție între unii și alții”,
Distanțarea socială este la ordinea zilei, astfel încât refugiații de la CTU Timișoara susțin întâlnirile comunitare, sesiunile de conștientizare și activitățile în aer liber, în curtea CTU. Timișoara, martie 2020 Foto ©: UNHCR
Personalul UNHCR și AIDRom pregătesc materialele de igienă pentru distribuirea către refugiații găzduiți în CTU Timișoara, la debutul pandemiei COVID-19. Au fost puse la dispoziția refugiaților sesiuni de conștientizare, materiale informative traduse în diferite limbi, materiale de igienizare și măști de față, ajutându-i să rămână în siguranță în timpul pandemiei. Timișoara, martie 2020. Foto ©: UNHCR
Distanțarea socială este la ordinea zilei, astfel încât refugiații de la CTU Timișoara susțin întâlnirile comunitare, sesiunile de conștientizare și activitățile în aer liber, în curtea CTU. Timișoara, martie 2020 Foto ©: UNHCR
Personalul UNHCR pregătește materiale de conștientizare COVID-19 în diferite limbi pentru expediere în centrele de refugiați din România. Pliantele și afișele OMS au fost traduse și tipărite de UNHCR pentru a ajuta refugiații să rămână informați și în siguranță. București, martie 2020 Foto ©: UNHCR
De aceea, încă de la declanșarea crizei COVID-19, UNHCR a oferit sprijin complementar autorităților, suplimentând măsurile luate de acestea pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.
Criza provocată de COVID-19 continuă, dar refugiații de la CTU încearcă să rămână calmi și optimiști. Pentru Watef, este o chestiune de disciplină, răbdare și speranță.
„Cred că va fi OK; în câteva luni totul va reveni la normal”, spune ea privind cu multă încredere spre viitor.
Chiar și în mijlocul pandemiei, CTU este probabil mai sigur decât oricare dintre locurile devastate de război pe care le-au cunoscut până acum refugiații.
„Mă simt mult mai în siguranță aici decât în Libia. Toți cei de aici, de la CTU ne ajută oricând, la orice oră. Ne sunt alături.”
Share on Facebook Share on Twitter
