Povestea lui Muhammad, Polonia
Am fugit din Afghanistan de două ori şi de fiecare dată a fost din cauza religiei. Mama mea este adeptă a Ismailismului, o ramură a Islamului, puternic blamată de talibani.
După ce tatăl meu a fost ucis de talibani, eu, mama şi sora mea am fost nevoiţi să fugim în Karachi, Pakistan. Pe atunci, aveam 7 ani. După abolirea regimului taliban, am crezut că ne putem întoarce. Dar când rudele tatălui meu au aflat că mă convertisem la Ismailism, mi-au spus că nu mai sunt asemeni lor şi că trebuie să plec.
Eram constant ameninţaţi: “Dacă nu vă convertiţi la Sunnism, vă vom ucide”. Într-o zi, mama mi-a spus: “Fiule, trebuie să pleci din nou din ţara aceasta.”
Aşa că am fugit. Mai întâi în Iran, apoi în Turcia şi Grecia. Planul era să ajung în Germania, dar călăuza m-a înşelat şi m-a adus în Polonia. Dar nu regret, îmi place aici. În sfârşit, sunt în siguranţă, merg la şcoală şi am planuri. Vreau să rămân aici, să învăţ şi să devin economist. Îmi este dor doar de mama şi de sora mea şi sper că le voi revedea într-o zi.
Text de Muhammad (revizuit de Rafał Kostrzyński, UNHCR Polonia)