Andrew McConnell, Fotojurnalist
Foto: McConnell/2014.
Saada are 102 ani şi nu are un cămin. Insă văzând-o înconjurată de familie şi vecini, în timp ce îşi aminteşte zilele tinereții ei petrecute în Siria, îți poți da imediat seama de ce toți sunt bucuroşi să o aibă în preajmă: “Nimeni nu avea timp de războaie atunci”, a povestit ea de curând unui reporter. “Obişnuiam să ne trezim în zori şi să mergem să lucrăm pe câmp. Până la finalul zilei eram, de obicei, atât de obosită că adormeam în cârca măgarului pe drumul spre casă”, râde ea.
Saada e o femeie rezistentă. Ea şi-a pierdut şapte din cei zece copii la o vârstă fragedă, pe soțul ei în urmă cu treisprezece ani iar acum, țara sa. Inițial ezita să plece. Chiar şi după ce începuseră bombardamentele în regiunea sa, ea şi-a continuat rutina zilnică: “Stăteam afară, alegeam măslinele şi avionul se afla deasupra mea”. M-au chemat şi au strigat din casă să intru, însă le-am răspuns: “De ce? Avionul nu are de-a face cu mine; doar nu o să-l atac cu măsline!””
Eventual, nepotul ei de 21 de ani, preferatul ei din familie, a convins-o să fugă, însă doar după ce i-a promis că îi va aduce corpul înapoi în Siria şi o va înmormânta lângă fratele ei, când momentul va sosi.
“Dacă aş fi avut o maşină, nu aş fi părăsit niciodată Siria,” spune ea. “Doar aş merge cu ea toată ziua. Nu mi-ar păsa unde aş ajunge, atâta timp cât aş fi încă în Siria… Aş prefera să locuiesc sub un munte de pietre în țara mea, decât să fiu un refugiat în țara altcuiva.”
Abandonarea căminului a fost dificilă. “Ştii, fără ajutorul UNHCR majoritatea dintre noi ar muri de foame aici,” spune ea. Insă ai nevoie de mai mult de o caserolă cu mâncare: ai nevoie să interacționezi cu alți oameni ca să ştii că eşti încă un om şi nu doar un număr.”
Andrew McConnell este un fortograf premiat a cărui muncă explorează oamenii şi locurile care rămân nedocumentate. Având reputația internațională de a produce poveşti vizuale originale, el şi-a concentrat mereu munca asupra situației dificile a refugiaților. In 2012 el a realizat un proiect complex menit să aducă la lumină problema arzătoare a refugiaților urbani, proiect ce l-a purtat prin 8 oraşe, de-a lungul a 4 continente. El a locuit în Liban timp de peste 2 ani, documentând criza refugiaților sirieni în tot acel timp. Imaginile lui au apărut în multe din publicațiile prestigioase ale lumii şi a fost onorat cu multe premii, incluzând două locuri întâi la World Press Photo Awards, 4 premii acordate de Asociația Națională a Fotografilor de Presă şi prestigiosul Best of Show, alături de două premii Sony World Photography.
