Povestea lui Anahid*, ETC România
Anahid* și soțul său, refugiați irakieni de origine armeană, au venit la Centrul De Tranzit în Regim de Urgență din Siria unde locuiseră în ultimii trei ani.
Anahid, refugiată din Iraq de origine armeană pregătește micul dejun în bucătăria comună de la ETC. Foto: UNHCR/G.Leu
”În 2010, de două ori, niște bărbați în haine militare, mascați, au intrat în casa noastră și au răscolit totul, bătându-și joc de faptul că eram creștini –văzând o icoană pe perete. Când am găsit in fața casei o scrisoare semnată cu sânge în care aveam un ultimatum de 48 de ore pentru a părăsi casa, soțul meu a făcut o criză și a rămas hemiplegic. În scrisoare eram acuzati de trădare și ni se cerea să părăsim țara. Am hotărât sa fugim în Siria noaptea. Fiindcă soțul meu nu se putea mișca, am adus mașina în garaj, am încărcat-o cu ce am putut și astfel, cu groaza în suflet, am plecat în Siria.”
În Siria, chiar și înainte de începerea conflictului, viața celor doi nu a fost ușoară, Anahid trebuind să se descurce singură pentru ca familia lor să supraviețuiască. Apoi, totul a devenit și mai complicat, Anahid nici nu mai putea ieși din casă, mersul pe stradă, era chiar mai periculos decât izolarea între cei patru pereți ai locuinței lor. ”Îmi amintesc seri întregi în care fără electricitate sau căldură, pregăteam ceai la samovarul cu cărbuni adus din Iraq – singurul la care mai puteam prepara ceva când se oprea curentul. În Irak multă lume are samovar – a trebui să-l las în Siria, a fost tare greu să mă despart de el…” își amintește Anahid.
În cele din urmă, cu sprijinul UNHCR, celor doi li s-a oferit șansa relocării într-o țară terță. Familia lor este acum răspândită prin lume: fiul și fiica lor părăsiseră deja țara cu ani în urmă iar restul membrilor familiei au plecat pe rând din cauza războiului din Irak. ”In Irak ne-au ramas numai cei pe care ii avem in morminte…”
După o scurtă ședere la Timișoara, Anahid și soțul său au plecat spre o țară terță de relocare unde vor încerca, după cum spun ei înșiși, să-și regăsească puterea de a glumi, să păstreze legătura cu familia și credința că va fi bine.
*Nume schimbat din motive de protecție
Interviu : Maria-Aurora Suri
